Să pui piciorul în prag atunci când vine vorba despre o relație la care ai ținut cu dinții de ea, s-ar putea să te confrunți cu cea mai dificilă perioadă din viața ta. Nu e ușor să-i spui la revedere celui cu care ai împărțit și bune și rele. Nu e ușor să te imaginezi, fie și doar ipotetic, fără prezența lui alături de tine, asta în cazul în care încă te simți nesigură pe decizia ta. Însă această nesiguranță este de fapt un zid de protecție în spatele căreia te ascunzi. La urma urmei, decizia a fost luată, chiar dacă mai mult inconștient. Simți că locul tău nu mai este acolo, că trebuie să te îndepărtezi. Și atunci, ce îi spui celuilalt ca să compenseze faptul că dragostea voastră nu mai e de ajuns, s-a risipit sau s-a stins undeva între ieri și azi? Cu alte cuvinte, care sunt pretextele pe care le invoci pentru o despărțire?
De obicei, adevărul este cel mai dureros lucru de spus. Iar pentru că vrem să fim diplomate, încercăm să îl învăluim în propoziții despre care considerăm că sunt mai puțin dureroase. Acestea sunt de fapt pretextele.
„Vreau sa fiu singură pentru o vreme. Trebuie să-mi pun ordine în gânduri.” Când nu știi cum să-i spui că nu ți-l mai dorești așa de mult/des lângă tine, îi servești replica asta. Nu din dorința de a-i călca pe orgoliu sau a-l face să se dea la o parte în mod automat, ci pentru a-ți aloca ție spațiul necesar pentru a lua decizia finală, fără să fii influențată de nimeni și nimic. Din cealaltă parte însă, lucrurile nu se văd chiar așa cum le credem noi.
„Ceva scârțâie. Mai bine am lua o pauză.” Știm cu toții ce înseamnă de fapt „pauza”. E doar un alt termen mai blând pentru despărțirea care se apropie. Un fel de calm dinaintea furtunii. O oază de liniște pentru tine, dar una de stres pentru el. De obicei, spui că vrei să iei o pauză atunci când ai ajuns la concluzia că nu se mai poate, că nu mai vrei să rămâi prinsă într-o situație din care nu vezi absolut nici o ieșire.
„Nu mai suntem pe aceeași lungime de undă.” Începe să apară discrepanțe între modurile voastre de a gândi, sau cel puțin abia acum le descoperi tu. Ți se pare că el nu mai ascultă de părerile tale, însă nici tu nu le poți înțelege sau accepta pe ale lui. Pe undeva, s-a produs o ruptură, care acum sângerează. Așa că vrei să-i pui un plasture, să nu te mai doară. Pretextul? Incompatibilitatea lungimilor voastre de undă.
„Te-ai schimbat, nu mai ești ca la început, nu te mai recunosc.” De obicei, nu-i spunem astfel de cuvinte dure dacă ceva grav nu s-a întâmplat și comportamentul lui chiar te lasă cu semne de întrebare. Însă dacă folosești replica asta doar ca un pretext și nimic mai mult, e greșit. Oamenii se schimbă, el se va schimba, dar la fel o vei face și tu. Chestia cu „nu mai ești la fel ca la început” e deplasată. De fapt, pur și simplu nu mai vrei să accepți că asta-i realitatea: dragostea voastră nu mai e de ajuns ca să vă țină uniți în același loc.