In corpul nostru, creierul este organul rege. Este o structura fundamentala care ne permite supravietuirea si care regleaza si coordoneaza procese vitale precum respiratia si ritmul cardiac, fundamentale ca perceptia sau miscarea si complexe ca rationamentul, invatarea, emotia si abilitatile executive. Sanatatea acestui organ este esentiala pentru noi.
Exista insa multiple conditii care o pot afecta si deteriora, cu consecinte grave pentru supravietuire si adaptare la mediu. In acest articol vom vorbi despre unele dintre aceste afectiuni, boli ale creierului .
Boli ale creierului
Exista un numar mare de factori care pot modifica morfologia si functionarea creierului uman de-a lungul ciclului de viata. In linii mari, putem clasifica bolile creierului in diferite categorii , in functie de cauza lor.
1. Boli si modificari genetice
Unele tulburari si boli ale creierului sunt cauzate de factori genetici care modifica functionarea si morfologia acestui organ. Anumite mutatii ale unei gene genereaza functionarea anormala a organismului, in acest caz afectand creierul in anumite moduri. Acest tip de boala a creierului se manifesta de obicei in stadii incipiente de dezvoltare, fie in timpul dezvoltarii fetale, fie in timpul copilariei individului, desi in unele cazuri simptomele pot aparea la varsta adulta.
In acest sens, putem gasi modificari precum sindromul X fragil, sindromul Down sau modificari ale migratiei neuronale care pot ajunge sa genereze tulburari psihice importante.
O alta tulburare genetica se gaseste in coreea Huntington, o boala genetica si neurodegenerativa caracterizata prin prezenta unor miscari nevoluntare sub forma de rasuciri si prin schimbari de personalitate si pierderea progresiva a functiilor executive.
2. Boli metabolice
Existenta bolilor metabolice poate provoca leziuni grave creierului daca acestea nu sunt tratate, prin privarea creierului de elementele necesare dezvoltarii sale .
Un exemplu de acest tip de boala cerebrala se gaseste in fenilcetonurie, care este o tulburare metabolica care determina absenta enzimei fenilalaninhidroxilazei, care, la randul sau, impiedica metabolizarea tirozinei din fenilalanina, determinand acumularea acesteia de toxice pentru sistemul nervos. Diabetul poate provoca probleme si la nivelul creierului, deoarece creierul are nevoie de glucoza pentru buna functionare.
3. Boli si accidente cerebrovasculare
Reteaua de vase de sange care iriga creierul si ii asigura oxigenul si substantele nutritive necesare supravietuirii acestuia este un alt element care poate fi alterat de diferite boli. Functionarea defectuoasa a acestuia poate provoca moartea unor zone mai mult sau mai putin mari ale creierului in functie de tipul vaselor afectate si de localizarea acestora, fie din cauza anoxiei, fie a sufocarii cauzate de accidente vasculare cerebrale .
Desi nu sunt tocmai boli, ci mai degraba rezultatul lor, accidentele cerebrovasculare sunt de fapt una dintre cele mai frecvente cauze de deces , fie ca vorbim despre un accident vascular cerebral sau un accident vascular cerebral.
Tulburarile precum angiopatiile, prezenta anevrismelor sau chiar tulburarile metabolice precum diabetul pot cauza slabirea sau intepenirea excesiva a vaselor , care se pot rupe sau se infunda.
4. Boli ale creierului cauzate de o infectie
Infectiile la nivelul creierului il pot determina sa nu mai functioneze corespunzator deoarece devine umflat si comprimat pe craniu, nu mai primeste substantele de care are nevoie pentru a supravietui, creste presiunea intracraniana sau este afectat de substante nocive care ii modifica functionarea sau provoaca moartea neuronala.
Una dintre cele mai cunoscute tulburari este encefalita sau inflamatia creierului, in care creierul devine inflamat si apar simptome precum febra, iritabilitate, stare de rau, oboseala, slabiciune, convulsii sau chiar moartea . O alta problema similara este meningita sau inflamatia meningelor care inconjoara creierul.
In afara de aceasta, unii virusuri, precum rabia, sau invazia unor paraziti pot provoca si boli grave. Alte infectii care pot altera functionarea creierului sunt sifilisul sau infectia cu HIV.
Exista, de asemenea, boli precum Creutzfeldt-Jakob sau boala prionice, care provine dintr-o infectie cauzata de prioni sau proteine fara acid nucleic si care provoaca dementa .
5. Tumori cerebrale
Putem considera o tumoare acea crestere necontrolata si expansiva a tesuturilor unei anumite parti a corpului, care poate fi benigna sau maligna si provoaca o mare varietate de simptome in functie de zona afectata . Dar chiar daca nu avem de-a face cu cancer, o tumoare pe creier poate prezenta un risc serios pentru supravietuire, deoarece provoaca compresia creierului impotriva craniului.
Exista un numar mare de tumori cerebrale in functie de tipul de celula din care provine tumora si de gradul de malignitate al acesteia, precum astrocitoamele, oligoastrocitoamele, ependimoamele sau glioblastoamele.
6. Boli neurodegenerative
Multe dintre bolile de mai sus pot fi rezolvate cu un tratament adecvat sau pot provoca o alterare care, desi poate limita sau nu restul vietii si evolutiei pacientului, mentine efecte specifice care nu evolueaza in rau. Exista insa multiple boli care provoaca o deteriorare progresiva si moarte neuronala, cu care individul isi pierde treptat capacitati pana la moarte. Acestea sunt boli neurodegenerative.
In cadrul acestui tip de boli, cele mai cunoscute sunt cele care sunt incluse in setul dementelor , precum Alzheimer, sau bolile care le provoaca precum Parkinson, sau coreea Huntington si boala Creutzfeldt-Jakob mentionate mai sus.
In afara de acestea, pot fi observate si alte boli precum scleroza multipla si scleroza laterala amiotrofica, desi acestea nu afecteaza doar creierul, ci si sistemul nervos in ansamblu .
7. Trauma
Desi leziunile traumatice ale creierului nu sunt o boala a creierului in sine, ele pot fi cauzate foarte usor atat de consecintele loviturii in cauza, cat si de contra-lovitura din partea opusa a creierului, pe masura ce acesta retureaza impotriva craniului.
Accidentul vascular cerebral poate fi generat foarte usor, precum si infectii si alte tipuri de daune. De exemplu, conexiunile nervoase din corpul calos dintre cele doua emisfere cerebrale pot fi rupte sau pot aparea leziuni cerebrale difuze. Hipersensibilizarea unor grupuri de neuroni poate fi, de asemenea, generata si genera epilepsie.
8. Boli cauzate de consumul de substante
Alte boli ale creierului pot proveni din abuzul sau retragerea anumitor substante , care altereaza functionarea normala a creierului sau distrug neuronii din anumite parti ale corpului. Este ceea ce se intampla, de exemplu, cu alcoolul sau anumite droguri precum cocaina sau heroina.
De exemplu, putem observa tulburari precum delirium tremens sau sindromul Wernicke-Korsakoff (care incepe in primul rand cu o encefalopatie in care subiectul prezinta alterari ale constiintei, halucinatii, tremor si apoi trece la sindromul Korsakoff in care pacientul prezinta amnezie retrograda si anterograda). printre alte alterari cognitive).
Pe langa consumul si dependenta de aceste substante, mai putem intalni si alte tipuri de tulburari precum cele provocate de toxiintoxicatia alimentara sau de plumb.
9. Malformatii
Prezenta malformatiilor congenitale sau dobandite la nivelul creierului sau craniului poate duce la modificari severe ale functiei creierului, mai ales atunci cand acestea apar in stadiul de crestere prin impiedicarea dezvoltarii normative a creierului.
Cateva exemple care ies in evidenta in cadrul acestui tip de boli ale creierului sunt hidrocefalia, anencefalia, microcefalia sau boala Crouzon.
10. Epilepsia
Epilepsia este o boala a creierului care apare din cauza unei functionari dezechilibrate a grupurilor neuronale, care sunt hipersensibilizate si reactioneaza anormal la stimulare .
Acest lucru determina subiectul la modificari manifeste, cum ar fi convulsii, pierderea brusca a constientei, stare de rau , dificultati de memorie, anomie sau modificari ale functiilor executive.
Aceasta tulburare poate fi cauzata de un numar mare de tulburari si accidente, precum traumatisme, encefalita, accident vascular cerebral, tumori sau malformatii. Cu toate acestea, in unele cazuri nu este posibil sa se determine cauza crizelor.
11. Sindromul de deconectare
O alta tulburare a creierului extrem de periculoasa este sindromul de deconectare, in care o parte a creierului pierde legatura cu alta sau cu altele, astfel incat informatiile nervoase nu pot fi integrate eficient. Unul dintre cele mai cunoscute este sindromul de deconectare calosala, in care din anumite motive corpul calos sufera un fel de sectionare sau revarsare care impiedica informatia dintr-o emisfera sa se coordoneze si sa se deplaseze catre cealalta.
